Lamîia reprezinta un exemplu în care granita dintre aliment si remediu este foarte putin vizibila.
În aromoterapie, lamîia se foloseste pentru a se obtine uleiul volatil din coaja, acesta fiind de ajutor în litiaza biliara si pentru tratarea unor afectiuni hepatice.
Sucul de lamîie stimuleaza functionarea ficatului, previne formarea ridurilor si albeste dintii.
Lamîia contine 30 % suc. În acesta se gaseste acid citric, acid malic, citrati de calciu, de potasiu si altii. Dintre glucide, apar glucoza si fructoza direct asimilabile, dar ai zaharoza. Dintre saruri minerale si oligoelemente se gasesc fier, calciu, siliciu, fosfor, mangan, cupru. Cele mai importante vitamine din sucul de lamîie sînt vitaminele B (B1, B2, B3), C, PP, A (în pulpa proaspata si în suc), carotenul (provitamina A, se afla mai ales în coaja). Ele au mare importanta în fenomenele de crestere si în mentinerea tineretii tesuturilor. Cantitatea mare de vitamina C din lamîi are un rol primordial în fenomenele de oxidoreducere. De asemenea, influenteaza glandele endocrine. Vitamina PP are un factor de protectie vasculara.
Consumat în stare proaspata, cu miere, în amestec cu alte sucuri de fructe sau ca simplu condiment în salate sau alte mîncaruri, sucul de lamîi aduce organismului uman multe beneficii pentru sanatate: este bactericid, activator al globulelor albe în apararea organica, febrifug, tonic al sistemului nervos simpatic, tonicardiac, alcalinizant general si, prin urmare, anti-acid gastric, diuretic, antireumatismal, antigutos, antiartric, calmant, antiscleros, tonic venos, antiscorbutic, fluidifiant sanguin, hipotensor pentru recapatarea echilibrului biologic, depurativ, remineralizant, antianemic, stimuleaza secretiile gastro-hepatice si pancreatice, hemostatic, carminativ, vermifug, antipruginos, coaja este tonifianta.
Avînd aceste proprietati, sucul de lamîi este indicat, ca remediu ajutator, în tratarea infectiilor diverse (pulmonare, intestinale sau renale), maladiilor infectioase (stimuleaza leucococitoza curativa), în stari febrile, reumatisme, guta, litiaza urinara si biliara, în hiperaciditate, ulcere de stomac, dispepsii (digestii anevoioase), arteriosclerozã, varice, flebite, fragilitate capilara, hipervîscozitate sanguina, obezitate, hipertensiune, tuberculoza pulmonara si osoasa, demineralizare, deficiente de crestere, convalescenta, anemie, insuficienta hepatica si pancreatica, congestie hepatica, hemofilie, hemoragii (epistaxis, gastroragii, enteroragii, hematurii), meteorism, dizenterie, diaree tifoida, paraziti intestinali (oxiuri), astm, bronsita, gripa, guturai, sinuzite, angine.
În tratarea tuturor acestor boli este indicat consumul citronadei din suc proaspat de lamîie. Cura va urca progresiv, de la 1 la 10-12 lamîi pe zi, cu coborîre progresiva, într-un rastimp de 4-5 saptamîni. Se vor folosi fructe bine coapte.
Lamîia are mai mult suc daca este lasata 5 minute în apa calda.
Pentru combaterea viermilor intestinali, se zdrobeste coaja, pulpa si semintele de la o lamîie, se lasa la macerat 2 ore în apa cu miere, apoi se strecoara prin stoarcere. Se bea la culcare. În acelasi scop este indicat si decoctul din fructul întreg. Contra oxiurilor se folosesc sîmburii pisati, amestecati cu miere; se ia cîte o lingurita, dimineata. Contra guturaiului, a sinuzitei, se pun cîteva picaturi de suc de lamîie în nari, de mai multe ori pe zi.
De stiut ca, esenta de lamîie neutralizeaza bacilul lui Eberth (care provoaca febra tifoida) în 5 minute, stafilococul în 5 minute, bacilul lui Laeffler (difterie) în 20 de minute. Este infertilizanta pentru bacilul tuberculozei în doze de 0,2 %. Vaporii esentei de lamîie neutralizeaza meningococul în 15 minute, bacilul lui Eberth în mai putin de o ora, pneumococul în 3 ore, stafilococul în 4 ore, pneumococul în 3 ore, stafilococul auriu în 2 ore, iar streptococul hemolitic în 3-12 ore. (C.I.)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu