Se afișează postările cu eticheta pensie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta pensie. Afișați toate postările

[ FOTO ] Interesting Coins — Around The World

Cameroon, 2011, 1000 Francs
In the 20th century numismatics became the most popular hobbies in the world.
Central banks began to produce different commemorative coins to the delight of collectors.
Here are some of the most unusual coins from all over the world.


Côte d'Ivoire, in 2010, 1,000 francs

Mongolia, in 2011, 500 MNT

Australia, 2011

Liberia, in 2001, $ 10

Liberia, in 2005, $ 10

Congo, in 2007, 10 francs

Palau, 2008

Canada, in 2002, $ 20

Niue, 2008, $ 1

Benin, of 2011, 100 francs

France, in 2010, EUR 10

The Polish zloty coin of 10, dedicated to the 2008 Olympics in Beijing

Turkey

Niue, 2008. "Kaliningrad", a coin from the series "Amber Road", $ 1

Latvia 1 Lats

Cambodia, chetyrehliky soaring Buddha, 3,000 riel

Spain, the research vessel Hesperides, 2007, EUR 10


[ FOTO ] MONEDE ANIVERSARE CIUDATE

Statele lumii marcheaza diferite ocazii speciale din istoria proprie prin punerea pe piata de monede aniversare. Aceste monede sunt diferite de cele care exista deja in circulatie si au un design unic.

Obiceiul eliberarii de moneda aniversara a devenit, in timp, o adevarata arta, iar monede aparute au devenit din ce in ce mai ciudate. Iata aici 10 dintre cele mai neobisnuite monede aniversare puse in circulatie in diferite tari ale lumii.

Link



[ FOTO ] IMAGINELE BANCNOTELOR !


5 Many countries in the world, causing banknotes cultural heritage sites and various attractions.














PACALITI la supermarket: Cumparam scump ce nu avem nevoie

Fiecare colt al supermarketului la care mergeti in mod regulat, de la parcare pana la casa unde platiti, este creat pentru a face clientii sa cumpere mai mult decat au nevoie.


Iata cum cadem in capcana supermarketurilor fara sa ne dam seama, potrivit Business Insider.

Totul incepe de la carucior. Inventat in 1938, inventia caruciorului de cumparaturi a avut la baza ideea de a-i face pe clienti sa cumpere mai mult si mai usor.

In cele mai multe supermarketuri, la intrare se regaseste sectorul cu produse proapete de patiserie sau cel floral.

Clientul face primul contact cu aceste departamente, atunci cand cosul este gol, iar entuziasmul este maxim.

Mirosul placut activeaza glandele salivare si declanseaza cumparaturile impulsive.

Produsele lactate sunt asezate cat mai in spate, pentru a-i obliga pe clienti sa treaca prin intregul magazin, pana sa ajunga la acestea.

Din cauza ca oamenii se uita mai mult in partea dreapta, conditionati si de faptul ca multi dintre ei sunt soferi si sunt obisnuiti sa mearga pe partea dreapta a drumului, cele mai cumparate produse sunt asezate pe aceasta parte a raionului.

Cand sefii supermarketului vor neaparat sa vanda un produs, vor plasa respectivul produs la nivelul privirii clientilor.

Este cazul celor mai scumpe cereale. Cerealele dulci sunt plasate in partea de jos a raionului, la nivelul privirii celor mici.

Marimea supermarketului este foarte importanta.

In magazinele aglomerate, oamenii petrec mai putin timp facand cumparaturi si sunt mai putin supusi tentatiei de a cumpara impulisv. Sunt mai putin sociabili si mai agitati.

Culorile calde atrag clientii. Culorile reci incurajeaza contemplarea.

Cele mai multe super magazine au exterior de caramida si interiorul alb sau albastru.

Pana si muzica afecteaza felul in care ne facem cumparaturile.

Muzica lenta ii calmeaza pe clienti si ii face sa petreaca mai mult timp in magazin.

Muzica zgomotoasa ii alunga, iar cea clasica le deschide apetitul catre produse mai scumpe.

Una dintre cele mai profitabile zone este raionul de dulciuri de langa casa.

Sursa: Bloombiz

POVESTEA CRIZEI ...

Intr-un satuc de campie, a venit un... investitor strain, insotit de asistentul lui!!

A batut la prima usa intalnita si i-a spus proprietarului:
- Uite, eu sunt colectionar de broscute; daca imi aduci o broscuta, am sa iti dau pe ea... 10 euro!
Taranul a fugit repede in padurea din spatele casei si a luat o broscuta.
I-a dat-o investitorului, si-a luat cei 10 euro si le-a spus vecinilor despre ce afacere a facut.



A doua zi, fiecare taran s-a dus la investitor cu cate o broscuta, pe care a vandut-o cu 10 euro.
Dupa cateva zile, investitorul le-a spus satenilor:
- Vad ca afacerea merge. De azi, pentru fiecare broscuta am sa va platesc cate 20 de euro.
Taranii au dat fuga in padure, au cules broscute si le-au predat pentru 20 de euro/bucata, investitorului.
Dupa alte cateva zile, acesta s-a intors in tara sa, presat de afaceri, lasandu-l pe asistent cu broscutele, urmand ca el sa se intoarca dupa cel mult o saptamana.
Inainte de a pleca, le-a spus:
- Dragii mei, sunt nevoit sa ma intorc urgent in tara .
Va promit insa ca la intoarcere am sa cumpar de la voi broscutele cu 60 de euro bucata. Si a plecat, in uralele satenilor fericiti de pleasca ce a dat peste ei.
A doua zi, asistentul investitorului a adunat satenii si le-a spus:
- Fratilor, m-am gandit la o afacere pentru voi.
Seful meu se va intoarce peste doua saptamani si va va plati cate 60 de euro/broscuta.
Daca vreti, vi le vand eu inapoi pentru 35 de euro bucata, iar voi le veti vinde cu 60. Profitul vostru va fi frumusel. Ce spuneti?
Satenii, s-au adunat la sfat si au decis ca o asa afacere nu mai prind ei degraba. Au pus mana de la mana, s-au imprumutat pe la cunoscuti, pe la banci, care pe unde a putut, si au cumparat broscutele inapoi cu 35 de euro bucata.
Asistentul investitorului a luat banii, a plecat dupa seful sau, iar pe sateni nu i-a mai cautat nimeni, niciodata.
Au ramas cu banii dati, cu imprumuturi scumpe la banci si fara sa detina niciun activ in plus fata de ceea ce
aveau inaintea afacerii.Aceasta este povestea crizei, pe intelesul celor care nu au deprins cotloanele businessului bancar...

Iti sterge banca datoriile ?

Bancile pot sterge datoriile persoanelor fizice sau juridice doar atunci cand au epuizat toate procedurile legale de recuperare a creantei.

Datoriile in urma creditelor contractate de la banci pot fi sterse de institutiile financiare cand costul recuperarii depaseste pagubele.

"Bancile private nu fac filantropie. Asemenea cazuri vor aparea doar izolat, iar institutiile de credit se vor asigura ca au epuizat toate metodele de recuperare a creantelor. Vor executa garantiile si vor urmari restul patrimoniului.

Doar daca vor considera ca aloca mai multe resurse in acest proces decat suma de recuperat, vor lua in calcul o posibila stergere a datoriilor. Nimeni nu trage de o mata moarta", a declarat pentru Gandul consultantul financiar Bogdan Baltazar.

In Romania, numarul restantierilor a crescut vertiginos in ultimii doi ani. 25% dintre persoanele fizice si juridice care au contractat credite de peste 20.000 de lei aveau in luna septembrie restante, in valoare de 14,67 miliarde de lei, potrivit datelor publicate de Banca Nationala a Romaniei (BNR).

Bancile si clientii care nu-si mai pot plati ratele apeleaza insa din ce in ce mai des la restructurarea datoriei in afara instantei.

"Decat sa executam silit pe nimic, mai bine sa stergem o parte din datorie", a explicat Arin Octav Stanescu, presedintele Uniunii Nationale a Practicienilor de Insolventa din Romania, citat de Gandul.

----

VIA : LINK

Ce datorie au ţările Europei ? Unde stă România ?

Ca procent în PIB-ul comunitar, datoria publică este de 73,6%, în creştere accentuată faţă de nivelul de acum zece ani, când datoria publică se cifra la doar 65,8% din PIB.

Din totalul celor 8.688 de miliarde, grosul revine statelor din zona euro, adică 7.062 de miliarde. Astfel, datoria celor 16 reprezintă 78,7% din PIB-ul eurozonei, deci cu mult peste nivelul de 60% stabilit prin pactul de stabilitate, nivel pe care, de altfel, ţările care vor să adopte moneda euro trebuie să-l respecte.

Ţările cu cele mai mari datorii

Ca procent din PIB, ţara cu cel mai mare nivel al datoriei publice este Italia, care, cu cele 1.760 de miliarde, are o datorie guvernamentală de 115,8% din PIB. Italienii sunt urmaţi de greci, ţara balcanică înregistrând, cu cele 273 de miliarde, un nivel de 115,1% din PIB. Nici o altă ţară nu are datorii mai mari decât nivelul PIB, următoarea fiind Belgia, care cu cele 326 de miliarde, atinge un nivel de 96,7% din PIB.

Ţările cu cele mai mici datorii

La nivelul anului 2009, Estonia a fost ţara cu cel mai mic nivel al datoriei publice, de doar 7,2% din PIB, adică doar 990 de milioane de euro. Ţara baltică este urmată de Luxemburg, cu 14,5% din PIB (5,4 miliarde) şi de vecinii noştrii bulgari, cu 14,8% din PIB (5 miliarde de euro).

România este una dintre ţările europene cu un nivel redus al datoriei publice, cele 27,48 miliarde de euro reprezentând 23,7% din PIB.

Averea senzaţională a lui Dan Diaconescu

Dan Diaconescu face cărare la DNA, unde zilnic are şedinţă, după ce ani întregi şi-a afişat cu ostentaţie averea: vile, iaht, avion, elicoptere, totul produs cu o televiziune de apartament.

Domnul Dan. Aşa-i spun angajaţii, cu o slugărnicie asumată. El se alintă altfel: micul mogul. N-a avut niciodată mai mult de 60 de kilograme, dar încălţările din piele de şarpe îţi transmit că vrea să-l iei în serios. Bentley-ul gri şobolan, asortat la pantofi, pare un protector solid al acestui tip firav şi care vorbeşte cu o voce aşa de scăzută de parcă n-ar fi mâncat nimic toată ziua.


Dan Diaconescu stă înfăşurat în costumul său scump ca într-un sac, pentru că nu are umeri, nu are piept şi nici genunchi, iar cravata - strânsă până la punctul de la care, tehnic vorbind, intervine sugrumarea - atârnă de gâtul său subţire pentru că efectiv nu are de ce să se agaţe.

Filiform ca Michael Jackson în cea mai bună perioadă a sa, micul mogul capătă dimensiuni supranaturale învelindu-se în veşmântul bogăţiei. Are acasă o pătură cusută din hârtii de 100 de euro cu care se acoperă noaptea, când doarme cu geamul deschis.

Domnul Dan are iaht de 2,4 milioane de euro, are Rolls de 600.000, Bentleyuri şi Roveruri, terenuri, case, dependinţe, elicoptere, avioane, poate şi-un aeroport. Averea e aura sa, cercul de lumină care te orbeşte şi care-l ajută să leviteze 50 cm deasupra solului. Domnul Dan are.

"Şi-a gonflat averea"

La 30 de milioane de euro îl cotează tabloidele, ba chiar şi-un ziar serios ca "România liberă". N-are atât, dar toată lumea se întreabă cum a putut izvorî purcoiul acesta de bani dintr-o garsonieră în care încăpeau o masă şi trei reflectoare. Toate interviurile date de micul mogul sunt forme de exhibiţionism financiar.

Stă într-o vilă de 500 mp, cu piscină interioară, în Primăverii. Mai deţine trei vile în Bucureşti şi trei apartamente. Plus sediul nou, o fostă hală industrială, şi pământul din jur. Se lăuda că şi-a luat nu unul, ci două elicoptere şi apoi un avion. Apoi a sunat la tabloide să le anunţe că şi-a lansat iahtul la apă.

"Şi-a gonflat averea. N-are nici pe departe tot ce spune el. Toate proprietăţile, toate maşinile de lux sunt luate pe credit, dacă îi suspendă licenţa şase luni nu mai are cu ce plăti ratele. N-are niciun elicopter, sunt fabulaţii, şi niciun avion. Iahtul e luat la mâna a doua cu câteva sute de mii de euro. Şi ăla e tot în leasing", afirmă, sub anonimat, unul dintre membrii importanţi ai anturajului lui Dan Diaconescu.

Iahtul pe care zice că n-a călcat niciodată


"Da, tot ce am e pe credit. Calculul e simplu: am în momentul acesta credite la bănci de 14,5 milioane de euro, dar cele patru firme pe care le deţin, care operează două televiziuni (incluzând DDTV, programul de desene animate şi filme cumpărate la kilogram - n.r.), valorează de cinci-şase ori mai mult", răspunde micul mogul. Întrebat de elicoptere, a dat înapoi, zâmbind jenat: "Nu comentez". Şi avionul? "Nu comentez".

Dan Diaconescu are o retorică înşe lă toare, trece de la fapte reale la fabulaţii legând frazele în lanţuri interminabile, fără pauze de respirat şi fără inflexiuni, pe un ton neutru, acţionând ca un somnifer. Vorbeşte ca la televizor: "Despre avion nu spun nimic pentru că Parchetul mă acuză că transport cu el lingouri de aur în Iran. Procurorul spune că aduc baloturi de marijuana din Iran pe care o vând şi apoi transform totul în lingouri de aur pe care le depozitez în Iran". Acesta-i un exemplu de discurs.

Apoi cu iahtul: "Ei, prostii, nu e niciun second hand, e nou-nouţ, l-am comandat în Anglia, am fost în fabrică să văd cum îl construiesc, a costat 3 milioane de euro (a rotunjit el de la 2,4 milioane - n.r.) şi e acostat la Monte Carlo, e luxos, are 21 de metri, patru camere, are numele OTV şi e sub pavilion italian, că în România impozitul era de 80%, iar în Italia e de numai 2%. Dar nam călcat niciodată pe puntea lui că n-am avut timp. Nu se strică dacă nu e folosit, îl ţin acolo...".

Barca a luat-o ca să se ţină după Adrian Sârbu, modelul lui de mogul. Îl admiră sincer, o spune public: "E chestie de imagine, dacă şi-a luat Sârbu iaht, trebuia să-mi iau şi eu. Îşi ia Sârbu palat, îmi iau şi eu unul mai mic. Prost am fost să nu plec din ţară cum a făcut Sârbu şi am lucrat numai cu firme înregistrate în România în loc să-mi mut televiziunea afară. Am avut oferte din Spania, din Austria...". Dan Diaconescu chiar e atent la fiecare mişcare a lui Adrian Sârbu şi aspiră la un post de CEO.

500 de euro ca să apari la OTV

Deci paradigma vieţii lui Dan Diaconescu: prea mulţi bani pentru o garsonieră TV atât de mică. De unde? Din publicitate sau şantaj?

"OTV a produs tot timpul bani. Băga 50.000 de euro pe lună şi scotea 100.000. Emisiunile se vindeau cu 250-500 de euro jumătatea de oră. Făcea 6.000-7.000 de euro/zi numai din asta. Publicitatea mergea bine, că a prins boomul economic şi dezvoltarea imobiliară. Vindea la spot, nu la puncte de rating, că se adresa clienţilor mici. Câţi bani cerea ca să intri în emisiunea lui nu ştiu. N-a făcut avere din şantaje, televiziunea producea singură, dar că din când în când i se mai ivea câte o ocazie, tot ce e posibil", afirmă consultantul anonim.

Varianta lui Diaconescu e scurtă: "N-aveam nevoie de 100.000 de euro din şantaj când făceam un milion din publicitate. Am vândut tot timpul emisiuni la preţul a 12 minute de publicitate/oră. Acum e 3.000 de euro ora. Tot timpul am avut venituri duble faţă de costuri".


VINE ŞTEFAN CEL MARE. 25 de oameni necăjiţi îl aşteptau miercuri seara la intrarea în OTV. Toţi îl divinizau. Bătrâna în alb i-a pupat mâna
FOTO: RĂZVAN VĂLCĂNEANŢU


FABRICA DE BANI. Celebrul studio din garsoniera de pe Magheru unde Diaconescu ţinea emisiuni şi de 10 ore
FOTO: Mediafax



PRINCESS 21M. Deşi Diaconescu susţine că n-a călcat încă pe iahtul personal, prietenii săi spun că au fost împreună în croazieră pe coasta iberică ...

-----------------------

Autor: Gabriel Gachi

Bani, banci, impozite, stat social

de Dan Selaru
----------------
E o istorie lunga. Inarmati-va cu rabdare si tutun. Suntem pe vremea cand toate monedele erau acoperite in aur (sau chiar erau de aur sau argint). Sa zicem la sfarsitul secolului XIX. Banii sunt un mijloc de schimb, aur, argint, sare, vite, scoici sau tigari, toate au fost folosite ca mijloc de schimb. O poveste interesanta despre niste pietre de 4 metri folosite pe post de moneda poate fi gasita aici, s-a terminat cu hiperinflatie cand un aventurier irlandez a inundat piata cu pietroaie.

Mijlocul de schimb, banii, trebuie sa aiba niste calitati, sa fie durabil, sa fie divizibil, sa fie acceptat de actorii economici, sa fie usor transportabil si, pe vremea aceea, sa poarte o valoare intrinseca. Aceasta ultima proprietate s-a pierdut. Oamenii, in general, au ales aurul si argintul ca fiind mijloace de schimb convenabile. Asta ne-a condus la diviziunea sociala a muncii, la specializare si la cresterea activitatii economice si deci a comertului.

Dupa adoptarea metalelor pretioase ca bani, erau pretioase tocmai pentru ca erau alese ca mijloc de schimb, notiunea de banca a aparut natural. Din mai multe motive. Primul, si cel mai important, era frica. Marii negustori preferau sa nu transporte cu ei mari cantitati de moneda. Depuneau banii in orasul A, primeau o hartie (o bancnota) cu care mergeau in orasul B unde o transformau in bani palpabili.

De asemenea tot frica a facut ca bancile sa devina locul in care se tineau banii, in schimbul bancnotelor care la randul lor au devenit un mijloc de schimb. Pentru ca bancile aveau cantitati importante de bani au inceput sa imprumute, sa spunem frumos, finanteze, contra dobanda, diferite actiuni economice si sa ofere dobanda, natural mai mica, deponentilor.


  • Cum functionau bancile cand banii erau "adevarati"?

Pentru ca nu toti deponentii veneau simultan sa-si ridice aurul din banci acestea pastrau doar o fractiune din aurul si argintul depus in tezaurul din subsol (nu era neaparat in subsol dar suna bine). Moment poetic, neaparat de vazut.Deci bancile aveau doar o parte din aurul depus in tezaurul propriu. Dar ele nu puteau imprumuta sume arbitrare pentru actorii economici, exista oricand frica unui iures al deponentilor care-si cereau aurul inapoi.

Cand debitorii pe care ii finantau plateau imprumutul repede, adica faceau afaceri profitabile si rapide, banca putea sa mentina dobanzile constante, cand afacerile mergeau prost bancherii ridicau dobanzile pentru a restrange creditul, pentru a pastra un raport constant credit vis a vis de aurul detinut.

Aici e un punct care merita subliniat, cand afacerile mergeau prost dobanzile cresteau, astfel era favorizat falimentul afacerilor neviabile sau restructurarea lor. Cu toate consecintele, oamenii de afaceri fie falimentau, fie isi imbunatateau profitabilitatea pentru a putea obtine un nou imprumut.

Un standard universal, aurul, facea ca intreaga economie mondiala sa functioneze unitar. Nicio tara nu-si putea permite sa scada unilateral dobanzile pentru ca banii "zburau" in alte tari unde dobanda era mai mare, scaderea cantitatii de aur detinut de banci conducea imediat la cresterea dobanzilor.

Cam asa functiona economia mondiala inainte de Primul Razboi Mondial, cantitatea de aur limitata nu permitea Statului sa intervina prea mult in economie, acesta era asemeni unui actor economic obisnuit, limitat la veniturile obtinute din impozite si taxe si neputand sa-si permita deficite prea mari.


  • Daca bancile nu pot imprumuta oricati bani, de ce sa nu alimentam cu bani bancile astfel incat imprumuturile sa poata creste nestingherit?

Si aici apar interventionistii, cu urmatoarea idee "daca bancile nu pot imprumuta oricati bani, de ce sa nu gasim o metoda sa alimentam cu bani bancile astfel incat imprumuturile sa poata creste nestingherit?".

Cum? Pai infiintam o banca dispusa sa emita bancnote nu acoperite in aur ci in viitoarele incasari ale Statului din impozite. Aceasta poate finanta (imprumuta) bancile cu sume noi de bani, fara acoperire in aur ci bazate pe increderea ca hartiile emise de Stat sunt la fel de solvabile ca hartiile acoperite in aur. FED-ul a fost infiintata in 1913, din acel moment standardul aur nu a mai existat practic, a devenit un standard aur-hartii emise de Stat. Hartiile emise de Banca Centrala puteau plati depozitele in aceeasi masura ca si aurul.
Sarim o parte din istorie si spunem ca frenetic FED a pompat hartii, pe post de bani, in economie care s-au dus in actiuni, cand frenezia a luat sfarsit, ca de atatea ori in decursul istoriei, neaparat trebuie citita "Economia crizelor" de Roubini si Mihm, ne-am ales cu criza din 1929. Cu consecintele cunoscute.

Bineinteles ca noua realitate a banilor de hartie, garantati de Stat, a condus la posibilitatea acestuia de a avea un deficit constant, bazat pe hartii emise de Banca Centrala. Prin impozite si taxe, cu scopul de a obtine puterea, oamenii politici, bazandu-se pe deficit, au inceput sa redistribuie bogatia, au luat de la bogati si au dat la saraci. Abandonarea aurului a dat posibilitatea guvernelor sa faca tot felul de cheltuieli exorbitante. Care au avut, sau nu, efecte economice tangibile.

In acelasi timp deficitele bugetare au fost acoperite prin inflatie, toata lumea a pierdut. Ba, mai mult, s-a creat in mintea guvernantilor ideea ca inflatia ajuta cresterea economica. Prin infiintarea unei dobanzi de referinta, arbitrara, dependenta de vointa Bancii Centrale, in momentele de scadere economica bancile centrale au avut posibilitatea sa ofere imprumuturi ieftine, salvand astfel afaceri neviabile de la faliment si introducand hazardul moral ca institutie, asta traim noi acum.

Subliniem din nou, cand afacerile merg prost Bancile Centrale scad dobanda si ofera, fara discernamant, imprumuturi ieftine. Invers ca pe vremea aurului. Merita citit.

Sa vedem ce se petrece in societate dupa introducerea banilor de hartie. Politicienii, de dragul puterii, avand la indemana doua instrumente, inflatia si deficitul bugetar, pe care le-au folosit fara discernamant au cheltuit aberant. Au cheltuit fara frica si cand n-au mai putut plati au emis hartii. Cu saracirea tuturor. Dar mai ales a celor saraci.
  • Salariul minim, competenta si deficite
Pentru ca Statul a imprumutat de la cei bogati, le-a platit dobanzi si i-a facut si mai bogati, a lansat proiecte de intr-ajutorare pentru cei saraci, facandu-i dependenti de ajutoarele de la Stat. A infiintat salariul minim prin care a eliminat de pe piata muncii o parte a populatiei facand-o total dependenta sau muritoare de foame.

Mai mult, a acaparat domenii de activitate, Sanatate sau Educatie, pe care le-a transformat dupa bunul plac. Banii, fara numar, aflati la dispozitia Statului au dus la coruptie. Valoarea si competenta si-au pierdut valoarea. Fiecare generatie de demagogi a adancit deficitul bugetar. Exact criza pe care o traim. Creditul ieftin a condus la consumerism, datoriile Statelor sau indivizilor au ajuns la cote ametitoare.

In 71, Nixon a renuntat la orice legatura a dolarului cu aurul. Avem doar cursuri flotante. Bancile Centrale nu mai pot decat in mica masura sa aiba o politica proprie. Moment poetic tragic, neaparat de vazut.

8.600 de euro, cea mai mare pensie din Romania - ce pensii sunt in UE?

In ciuda faptului ca Romania are una dintre cele mai mici pensii minime din Europa, tara noastra are si o pensie care ocupa primul loc in Europa, in valoare de peste 8.600 de euro.

Avand in vedere ca pensia minima depaseste cu putin suma de 80 de euro, cea mai mare pensie este de peste o suta de ori mai mare. Si asta in conditiile in care, in celelalte tari europene, diferenta dintre cea mai mica si cea mai mare pensie nu este nici pe departe asa mare, raportul ajungand de multe ori la 1 la 4, potrivit Incont.ro.

Cea mai mare pensie din Romania se plateste unui judecator, care primeste lunar peste 37.000 de lei, adica echivalentul a aproximativ 8.600 de euro. Pensiile speciale au fost eliminate, insa magistratii au reusit sa-si salveze la Curtea Constitutionala pensiile de serviciu, astfel incat fostul judecator va primi, in continuare, acesti bani.

Totusi, incepand din aceasta luna, toate pensiile speciale, mai putin ale magistratilor, vor fi recalculate, iar in unele cazuri diminuarile vor ajunge chiar si la 80%.

Romania va face parte din tarile care platesc unele dintre cele mai mici pensii din UE, cel putin in ceea ce priveste pensia minima garantata. Daca in Romania pensia minima este de 80 de euro, Bulgaria plateste cea mai mica pensie minima din Uniune, respectiv 70 de euro pe luna. Si in Cehia pensia minima este de 84 de euro pe luna, in Ungaria 105 euro, in Estonia 128 de euro, iar in Letonia pensia minima variaza intre 70 si 109 euro, in functie de numarul anilor de contributie.

La polul opus, cea mai mare pensie minima se incaseaza in Luxemburg si este peste 1.500 de euro pe luna. In Austria aceasta variaza intre 772 si 1.125 de euro pe luna. In functie de starea civila, austriecii mai primesc si un supliment de 80 de euro, pentru copii, pana cand acestia implinesc 18 sau 27 de ani, in cazul in care fac o facultate. In cazul unui copil cu dizabilitati, acest supliment se acorda pe perioada nelimitata.

Pensia minima in Irlanda este de 460 de euro, in Grecia de 500 de euro, in Franta de 677 de euro, in Spania pana la 700 de euro, iar in Belgia, pensia minima este de 1.250 de euro.

In ceea ce priveste cea mai mare pensie la nivel european,
exceptand pensia din Romania, pe urmatorul loc se gaseste Luxemburg,
cu respectiv 7.000 de euro pe luna. In restul tarilor, pensiile maxime sunt
undeva in jurul valorii de 2.500 de euro.


In Romania, deficitul bugetului de pensii era de 1,7 miliarde de euro, la inceputul anului, dar ministrul Muncii, Mihai Seitan, a anuntat recent ca alte 500 de milioane de euro vor fi transferate de la stat, la rectificarea bugetara din aceasta luna , august !!!!!!

WINTER

WINTER

Gandind ...

Gandind ...

Acest website este un pamflet!


Nu ne asumam nici o raspundere in ceea ce priveste continutul materialelor prezente pe website sau pentru continutul comentariilor lasate de utilizatorii acestui website si nici nu consideram a incalca in vreun fel drepturile de autor avand in vedere faptul ca se considera a fi informatii publice atata vreme cat sunt culese de pe siteuri publice care nu specifica intr-un mod expres ca ar fi proprietatea cuiva. Materialele prezentate pe acest website sunt in totalitate primite de la vizitatorii acestui website care isi asuma intreaga responsabilitate asupra lor sau al continutului lor.

Pentru nici una dintre situatii autorii acestui website nu pot fi acuzati de nimic.Pentru eventuale reclamatii va stam la dispozitie cu adresa de e-mail remusvoda@yahoo.com pentru gasirea unei rezolvari pe cale amiabila.

Comentariile fara rost sau cele vulgare pot fi sterse fara o anuntare prealabila .